REPREZENTÁRE, reprezentări, Reproducere în conștiința omului a obiectelor și a fenomenelor care au acționat anterior asupra simțurilor sale; imagine senzorială concretă a fenomenelor lumii exterioare.
1) A reda într-o formă concretă; a înfățișa. 2) (lucruri absente sau abstracte) A face să apară în formă concretă (prin intermediul unui alt obiect care îi corespunde) [DEX]
VIS ~uri n. 1) Succesiune de fenomene psihice (imagini, reprezentări, idei) care se manifestă involuntar în timpul somnului (păstrându-se uneori și după trezire), 2) fig. Dorință puternică; aspirație; năzuință. ♢ A-și vedea ~ul cu ochii a-și vedea dorința împlinită [DEX]
LÚME, lumi, s.f. I. Totalitate a celor existente în realitate; univers, cosmos, II. Populația globului pământesc, omenirea întreagă; umanitatea, III. Mediu în care se desfășoară existența umană; viață, existență.
Visul face legatura dintre lumea fizica si ceea ce se intampla prin procesul subiectiv, al fiecaruia dintre noi, de reprezentare al acestei lumi.
Noi avem vise; viaţa întreagă ar putea si nu ar putea fi un vis lung. Motivul vieţii ca vis este unul foarte vechi în literatură şi a generat capodopere însemnate în cursul secolelor. Dar niciun geniu literar nu l-a prezentat într-o manieră artistică atât de expresivă precum William Shakespeare în “Visul unei nopţi de vară” sau cea mai strălucită figură a barocului spaniol, Pedro Calderon de la Barca în opera “Viaţa e vis”. In ceea ce priveşte cultura română, Eminescu a fost cel care a introdus acest motiv în literatură, inspirat fiind de filosoful A. Schopenhauer.
Filosofii se leagă si ei de acest mister al visului, iar cel mai de seama reprezentant care se ocupa de studiul “visului” este Arthur Schopenhauer.
In volumul “Lumea ca vointa si reprezentare”, Schopenhauer scria: “Lumea este reprezentarea propriului meu vis”. Felul in care el explica aceasta sintagma poate fi interpretat in acest mod: lumea este asemenea unui călător care, neputând să intre într-o cetate, îi dă ocol şi îi prezintă aspectul exterior. Dar există o cale de a intra în cetate. Mergem pe dedesubtul experienţei exterioare şi drumul acesta începe cu adâncul conştiinţei noastre. E vorba de o cădere în noi, în care ne putem vedea sinele mai adânc. Drumul acesta nu este însăşi voinţa. Voinţa se află la capătul drumului, prin izbanda. Descoperim că lumea e reprezentarea noastra, asa cum poate fiecare sa o perceapa, asa cum este fiecare pregatit sa o inteleaga si sa se raporteze la ea.
Viaţa şi visul sunt foile uneia şi aceleiaşi cărţi. Poti sa iti reprezinti mintal viata pe care ti-o doresti, atunci perceptia ta asupra lumii se va contura dupa felul in care ti-ai construit “tabloul” vietii tale. Vei avea insa nevoie de VOINTA, cum spune si filosoful german Schopenhauer, pentru ca reprezentarea visului tau sa devina realitatea lumii tale.
E o întâmplare a fiinţei mele
